Avem nevoie de o investiţie care să asigure administraţiei locale, cu costuri minime, eficienţă termică şi energetică!

După alegerile din 10 iunie conducerea administraţiei locale şi forul deliberativ municipal vor trebui să ţină cont de eficienţa energetică. Trebuie promovat şi susţinut proiectul-pilot de valorificare energetică a deşeurilor din judeţ, proiect promovat de vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Attila Kovacs, şi sprijinit de primarul municipiului, George Scripcaru.
Este vorba despre un proiect-pilot public, derulat la nivel naţional, care are finanţare europeană şi susţinere guvernamentală. Fondurile există, fiind disponibilă suma de 148 de milioane de euro pentru realizarea unui sistem integrat de gestionare a gunoaielor, cu o componentă principală privind realizarea unei unităţi de valorificare energetică şi termică a deşeurilor.

Avem nevoie de o investiţie care să asigure administraţiei locale, cu costuri minime, eficienţă termică şi energetică! Mai mult, este vorba despre un proiect care nu implică sub nici o formă poluarea mediului înconjurător şi care nu pune în pericol sănătatea cetăţenilor. Principalul beneficiar al produselor unităţii de valorificare a deşeurilor va fi sistemul de încălzire centralizată al municipiului Braşov şi, în consecinţă, cei peste 270.000 de cetăţeni ai oraşului, care în mod cert vor plăti mai puţin decât în prezent. De energia electrică va beneficia atât municipiul reşedinţă de judeţ, cât şi alte localităţi, care îşi vor reduce cheltuielile cu iluminatul public. Cu alte cuvinte, este vorba despre o investiţie care va lăsa mai mulţi bani în buzunarele braşovenilor şi în visteria bugetului local. În plus, echipamentele şi unitatea de valorificare energetică şi termică vor rămâne în proprietate publică!

Pieţele Braşovului trebuie rezervate producătorilor din România

Administraţia publică locală trebuie să caute să ofere cetăţenilor posibilitatea de a cumpăra alimente cât mai naturale şi la un preţ rezonabil. Nu este vorba de a introduce mercurial sau de alte chestiuni care sunt departe de principiile economiei de piaţă. Ceea ce eu propun şi, dacă voi fi ales consilier local, voi promova ca şi proiect de hotărâre, cu suportul comunităţii braşovene, ca în pieţele agroalimentare din municipiu să fie admişi doar producători din România de legume, fructe, flori, în special mici producători. Avem şi în judeţul nostru asemenea producători, există şi în judeţele învecinate, iar atunci când se va duce vorba despre această iniţiativă, sunt convins că vor dori să vină din toată ţara. Se va crea concurenţă şi asta nu va fi decât în beneficiul consumatorilor braşoveni, care vor avea acces la produse naturale, sănătoase, la preţuri decente. De asemenea, vor fi stimulaţi şi producătorii autohtoni, sufocaţi, actualmente, de reţelele de intermediari, de marii importatori care aduc în ţară mărfuri îmbibate de chimicale, care arată toate la fel şi nu au nici un gust. Mai propun ca acele certificate de producători să fie verificate la primăriile de unde provin cei ce doresc să vândă în pieţe, pentru a nu mai avea – cum s-a mai descoperit – cazuri de aşa-zişi producători de kiwi din Adâncata sau de banane din Sălaj. Este realmente deranjant ca în pieţele agroalimentare din Braşov să fie tarabe pline de fructe exotice şi de legume turceşti, egiptene, pakistaneze etc., iar producătorii români autentici să nu aibă loc. Cine doreşte asemenea produse străine, le poate găsi la supermarket sau, eventual, se poate amenaja o piaţă în Braşov doar pentru asemenea gen de marfă. Restul pieţelor, însă, ar trebui, în opinia mea, rezervate doar adevăraţilor producători români.

Avem nevoie de spaţii verzi ca de aer

Restrângerea spaţiilor verzi accentuează puternic riscurile ecologice urbane şi are un impact negativ imediat asupra calităţii vieţii şi stării de sănătate a populaţiei. De aceea, trebuie să luptăm sub diverse forme pentru crearea de noi spaţii verzi, în special în zonele urbane cele mai aglomerate. Spre deosebire de alte ţări europene, România are o situaţie net deficitară privind suprafaţa medie a spaţiului verde pe locuitor, dacă avem în vedere că norma Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii este de 50 mp/locuitor, iar standardul Uniunii Europene este de 26 mp/locuitor. În oraş, construcţiile şi suprafeţele pavate sau betonate creează un climat urban specific, cu temperaturi mai ridicate şi o restricţie a circulaţiei aerului, ceea ce conduce la producerea aşa-numitului efect de insulă de căldură. Avem nevoie de mai mult spaţiu verde. Se dă prea puţină importanţă acestui capitol. Avem nevoie de spaţii verzi ca de aer. Una dintre soluţii ar fi includerea în intravilan a unor suprafeţe din extravilan, suprafeţe din zone limitrofe, în ideea amenajării unor parcuri, a unei centuri verzi a oraşului. Spaţiile verzi urbane au o deosebită importanţă şi din punct de vedere estetic, deoarece atenuează impresia de rigiditate şi ariditate a oricărui mediu construit – mediu ce domină în oraşe. Prin valoarea amenajării lor peisagistice, spaţiile verzi dau identitate aşezărilor umane folosind elemente naturale ce exercită o atracţie spontană. Mai mult decât atât, trebuie scos în evidenţă şi impactul pozitiv al spaţiilor verzi asupra vieţii economice a oraşului. Un mediu plăcut ajută întotdeauna la crearea unei imagini favorabile asupra centrelor urbane şi, prin aceasta, poate spori atractivitatea pentru investiţii şi pentru oferta de noi locuri de muncă. În aceste condiţii, cazul incineratorului de lângă CET Braşov care este construit de câţiva ani fără autorizaţii este un exemplu clar de iresponsabilitate socială.

Despre mine

M-am înscris în cursa electorală pentru Consiliul Local Braşov ca INDEPENDENT, pentru că programul meu vizează o abordare diferită faţă de aceea a partidelor. Dacă INDEPENDENŢA reprezintă o opţiune a votului dumneavoastră, după ce voi accede în forul deliberativ municipal, comunitatea, dezvoltarea durabilă, educaţia şi cultura vor fi principalele mele preocupări. Am luat decizia de a candida ca INDEPENDENT pentru că este momentul unei implicări mai active a Consiliului Local în sensul asumării mai multor responsabilităţi în ceea ce priveşte prezentul şi viitorul Braşovului. Doresc să refacem spiritul comunitar, să avem o comunitate puternică, implicată, activă.

O altă prioritate este relansarea investiţiilor printr-o campanie agresivă pe direcţiile mileniului al III-lea şi bazată pe potenţialul local şi regional! Investiţiile străine trebuie să creeze noi locuri de muncă, printr-o atitudine proactivă. Este vorba despre raportarea la investiţiile care se impun în municipiul nostru şi despre prezentarea potenţialului Braşovului categoriilor de investitori care ne interesează, chiar la ei acasă! Pe de altă parte, demersurile menţionate trebuie făcute într-o manieră transparentă şi acceptată de către comunitate, după întâlniri şi consultări cu reprezentanţii acesteia. În plus, se impune şi educarea şi calificarea celor care vor activa în domeniile în care şi pentru care vor fi făcute investiţii.

o altă componentă pe care o voi promova în Consiliul Local vizează realizarea de noi locuinţe destinate tinerilor. Este un proiect social pe două direcţii. Una se va adresa tinerilor care studiază şi care vor lucra în Braşov şi cărora este necesar să le oferim locuinţe pentru perioada de debut a carierei lor. Cea de-a doua parte a acestui proiect trebuie extinsă prin construirea de locuinţe destinate achiziţionării lor de către tineri, într-o perioadă corelată cu potenţialul de cumpărare. Va fi vorba despre preţuri permisibile, dar la care locuinţele să poată satisface şi din punct de vedere al confortului. Consider că în acest caz, având în vedere impactul social şi economic al proiectului,  obiectivul trebuie să fie doar recuperarea costurilor investiţiilor şi nu o afacere imobiliară! Educaţia şi cultura necesită, de asemenea, o atenţie specială.

Am 47 de ani, sunt directorul Grupului de Presă „Transilvania Expres” şi, ca INDEPENDENT, pot fi o alternativă pentru cei care doresc să-şi exercite dreptul de a vota, dar care sunt profund dezamăgiţi de oamenii politici! Sunt o alternativă şi pentru tineri, destul de absenţi din viaţa politică. Nu putem schimba nimic stând acasă şi chibiţând! Lucrurile se schimbă cu participare şi implicare!